Aquarius dive center

..........

.....

Aquarius dive center - Impresiile clientilor nostri despre noi

Testimoniale

Impresiile clientilor nostri despre Aquarius dive center...

Victor Stanescu Bucuresti - Romania	IANTD Advanced EANx Saptamana trecuta, de joi pana duminica, am facut impreuna cu Mantaray si Iulian prima jumatate a cursului de Advanced EANx de la IANTD, avandu-l pe Harry (Schuka_diver) ca instructor, continuarea urmand sa o facem undeva in a doua jumatate a lunii august. Acest curs te pregateste pentru scufundari cu EAN21-EAN40, cu decompresie accelerata cu EAN50, cu conditia ca decompresia sa nu depaseasca 15 minute. In toate cele 4 zile am inceput undeva pe la 9 dimineata, si am terminat pe la 7-8 seara. Programul zilnic presupunea o sesiune teoretica, o parte de pregatire a echipamentului, incarcarea&verificarea buteliilor, si un dive. Partea de teorie a cursului este destul de ampla. Daca nu v-ati impacat bine cu fizica, s-ar putea sa vi se para complicat, dar altfel e destul de accesibil. Notiunile prezentate nu au reprezentat o surpriza - le cam stiam - dar mi-am facut ordine in minte la anumite detalii. E drept, tocmai partea cea mai interesanta a teoriei - cea de planificare a dive-urilor - nu am parcurs-o inca. Inca de la primul dive ne-am luat in primire stage-tank-ul (our baby, cum ii zicea Harry), de care am fost nedespartiti din acel moment. Toate scufundarile au fost facute avand stage-ul atarnat de noi. Regula de baza era sa mentinem o pozitie corecta in apa - perfect orizontala, fara a atinge obiectele din jurul nostru (linia ancorei, fundul, epava, etc.) si fara a oscila prea mult pe verticala, indiferent ce faceam. Prima scufundare a fost facuta la Cazino. In cadrul ei am navigat pana la o adancime de ~6 metri, unde Harry a intins o linie intre doua puncte pe fundul marii, dupa care am inceput sa facem exercitiile (pe care de altfel le-am tot repetat la fiecare scufundare): - valve drill (inchiderea robinetilor buteliei) - deco tank removal/recover: faceam intre noi schimb de butelii (si ca sa fie mai nostim, daca eu si Mantaray aveam deco tank-uri de otel, de 5L, negative, Iulian avea unul de aluminiu, pozitiv, astfel incat schimbul de butelii sa necesite si o ajustare a flotabilitatii). - lansarea SMB-ului, urcarea pana la o adancime prestabilita, trecerea pe butelia de decompresie, si continuarea ascensiunii conform unui program de stopuri agreat in prealabil si notat pe wetnotes. Spre ultimele dive-uri, programul a devenit mai strict, trebuind sa respectam la minut fiecare etapa de ascensiune sau stop din planul nostru. In plus, la acest prim dive am facut si alte cateva exercitii: - inot fara masca si fara regulator 15m (in realitate au fost vreo 10-12), in lungul liniei, pana la punctul in care ne astepta buddy-ul, dupa care continuam inotul fara masca respirand de la acesta, timp de 3 minute. Desi suna usor, exercitiul e destul de greu, deoarece fara masca nu mai vezi foarte bine la ce adancime esti, in apa tulbure din Marea Neagra, si cum era interzis sa atingem fundul.. chiar incepeai undeva pe la jumatate sa te intrebi la ce adancime mai esti de fapt. Fiind in echipament complet (inclusiv butelia de deco), nu prea avansezi usor prin apa, si cei 10-15 metri par infernal de lungi. Am reusit sa fac chestia asta doar dupa ce am parcurs odata distanta cu masca&regulator, ca sa cronometrez in gand cat dureaza sa inot de la un capat la altul. - helicopter turn.. dar nu in jurul axei proprii (asta e usor), ci in jurul liniei verticale din fata noastra (ca o limba de ceas). Chestia asta nu am reusit sa o fac nici dupa ce l-am vazut pe Harry.. trebuie sa stau odata singur in apa vreo ora si sa incerc pana imi iese.. Senzatia, mai ales la primele dive-uri, era de incarcare cu foarte multe responsabilitati noi. Trebuia sa avem grija de butelia de deco - sa mentinem regulatorul presurizat, dar cu valva inchisa. Trebuia sa fim atenti la adancimea maxima (sa nu o depasim). Trebuia sa respectam programul agreat inainte, si pe care il aveam notat pe wetnotes. Trebuia sa ne mentinem flotabilitatea si pozitia cat mai bine, precum si pozitia fata de restul grupului. Si pentru ca asta nu ar fi fost suficient Harry profita de fiecare moment de neatentie pentru a ne mai crea cate o problema: o valva inchisa la butelie, o carabiniera deschisa pe la deco tank, sau poate ne fura SMB-ul, sau ne inoda SPG-ul la ceafa.. sau orice altceva ii trecea prin cap, astfel incat sa avem o incarcare permanenta cu cat mai multe activitati. Cum tot ce era nou cerea atentia si concentrarea noastra, la inceput nu reuseam sa fim foarte atenti la smecheriile facute de Harry, care ne solicitau astfel si mai mult cand le descopeream in final. Pe masura ce am inceput sa facem reflex gesturile exercitiilor, am constatat ca incepem sa il simtim uneori cand ne mai regizeaza cate o problema.. La fel, daca la inceput eram complet haotici si ne ignoram unul pe altul, concentrati pe modul in care facem miscarile, de la un dive la altul am inceput sa cooperam/colaboram din ce in ce mai bine, functionand cat de cat ca o echipa (ok, inca departe de perfectiune, dar.. mai avem de facut dive-uri pana sa terminam). Scopul final, pe langa efectuarea corecta a exercitiilor, era sa devenim mai constienti de starea echipamentului, de mediul din jurul nostru, de echipa.. sa nu ne comportam ca si cum am avea ochelari de cal.. Una peste alta, as putea spune ca dive-urile au fost destul de solicitante, datorita faptului ca aveam o serie intreaga de sarcini noi pe care trebuia sa le indeplinim cat mai corect sub apa, in timp ce ni se intamplau tot felul de probleme.. dar la final, la debirefing, satisfactia era foarte mare cand auzeai ca ai facut si ceva bine.. Celelalte dive-uri au fost facute unul tot la Cazino, unul undeva in larg, pe un fund malos (ce alegere sadica pentru controlul flotabilitatii, sa stam deasupra unui mal fin, in care te puteai afunda cred mai bine de 1/2 metru daca erai neatent) si respectiv la You Xiu. Pe scurt, ceea ce am facut pana acum mi-a placut foarte mult - a fost solicitant, dar exact asta imi doream. Acum astept cu nerabdare continuarea.. pacat ca nu ii pot anula eu lui Mantaray concediul, ca sa reluam cursul mai devreme..
Misa Claudiu Bucuresti - Romania	Wreck Diver - 6-8 August 2010 Am ajuns la hotel, e seara si m-am gandit de ce sa nu deschid laptopul si sa postez cat informatia e fresh si inca nu am iesit din atmosfera cursului. Impreuna cu Mihai Andrei (Rey) si cu Florin Frasineanu (Florin) am facut cursul de Wreck Diver cu Harry timp de 3 zile. Cursul a fost de nota 20. Este incredibil cum un om, un instructor, poate sa schimbe ceva in tine, la stilul tau de-a te scufunda in doar 3 zile. Am patit-o si la ultimele cursuri cu el, am simtit-o si pe afara cand am fost la cursuri. Cursul a inceput vineri la 15:30. Introducerea a fost foarte simpla, stiam ce curs vom face insa nu stiam elementul surpriza si anume, vom face in plus exercitii din cursul IANTD Wreck Diver si exercitii din experienta instructorului, Harry Baker. Cu cateva zile inainte l-am chemat pe Rey la mine acasa si am vizionat cursul in format dvd din dorinta de a anticipa ceea ce urma sa se intample la curs. Pot spune ca dvdul a fost in mare parte dezamagitor pt ca cea importanta informatie pe care am retinut-o era: "Nu va atingeti de metalele din epava pt ca va puteti taia". Oh, da, good news, si scoicile te pot taia si cam tot ce ascutit te poate taia, atat in apa cat si pe uscat. Ma uit la Rey, se uita la mine si-mi spune: "Ok, si ce facem la curs". Nu stiu frate, i-am zis, hai sa mergem si sa vedem. Cursul a inceput cu un model de teorie care a tinut pana seara la 8:30. In tot acest timp am vizionat o prezentare de 105 pagini. In prezentare erau tehnici de navigatie, cartografiere, orientare, situatiile de urgenta peste care putem da, configuratia echipamentului, etc. Toate aceste tehnici erau descris verbal, manual si cu schite acolo unde era cazul. Am vazut ce inseamna o schita de epava cartografiata basic si advance. Toate dive-urile le-am facut la epava Paris, care de altfel m-a dat pe spate cat de complexa este pe interior. A 2-a zi de curs, prima zi de dive, a inceput cu briefingul celor 2 dive-uri, cu notite luate pe wetnotes, ceea ce vom face, ceea ce trebuie sa faca fiecare dintre noi intr-un anumit moment, etc. Am crezut initial ca pot face fata cursului si in acelasi timp sa filmez, insa nu am putut. Am filmat in primul dive ceva, din pacate dupa 10 min de filmare, o mare pata de condens s-a pus pe sticla si a trebuit sa opresc camera. Inconvenientul a venit atunci cand a trebuit sa dau camera din mana lui Rey si eu sa fac exercitiile dupa care eu sa iau camera si tot asa. A trebuit sa renunt imediat la camera, chiar am agatat-o pe epava de cateva ori ca sa putem face exercitiile cum trebuie. Mare parte din primele 2 dive-uri au fost petrecute cu reel-ul in mana. Eh, credeam ca NU e mare smecherie sa ai un reel in mana, sa-l legi si sa te plimbi cu el prin epava insa am ramas socat cand in mijlocul epavei, la intoarcere mi s-a incurcat reel-ul intr-un frumos macrame. Efectiv, mi-a luat 30 de secunde sa-l desfac, timp in care trebuia sa luminez macrameul, sa luminez zona in care ma aflam, sa-mi mentin flotabilitatea si sa incerc sa ma concentrez pe macrame si sa-l rezolv cat mai repede. Intr-un flnal reusesc si ies afara. Intra si Rey si se intoarce si el cu un macrame de toata frumusetea. Intra si Florin, macrame si la el. Toti am trecut prin aceste clipe nesuferite, in epava, intuneric, macrame, etc. Cine nu reusea sa desfaca macrame-ul in cateva secunde era obligat sa-l infasoare pe reel si sa iasa asa cu el din epava. Am iesit si cu macrame-ul infasurat, am iesit si cu macrame-ul rezolvat, Rey a desfacut si reel-ul in 2 bucati, etc. Legat de reel si snur, toti 3 avem "solve macrame puzzle advance skill". Glumele intre dive-uri pe barca au fost la ordinea zilei. Faza era urmatoare. Pt ca reel-ul sa nu se incurce trebuia atunci cand il strangeai sa fie maxim tensionat asta insemna ca unu la mana trebuia sa nu dai atat de tare din labe ca sa se mentina tensiune in reel ci doar sa te ajuti de labe cat sa nu te tragi de reel iar cand ii eliberai snurul trebuia sa opresti snurul sa nu se elibereze decat atat cat trebuie, daca reelul se invartea in gol, snurul plutea si se incurca. Trebuie sa recunosc ca in prima zi reel-ul ne-a dat batai de cap. Toate exercitiile din prima zi au fost facute solo + instructor in camere diferite ale epavei. La fiecare 10m parcursi trebuia sa cauti un alt punct de care sa legi snurul si tot asa, pana la intoarcere cand trebuia sa desfaci snurul din toate punctele si sa iesi afara, moment in care intra urmatorul si repeta exercitiiul. In timpul asta, cei 2 asteptau afara din epava si isi pregateau reel-ul...pt macrame La finalul zilei de dive, debriefingul se facea la sediul Aquarius, loc in care se facea analiza dive-urilor, calculul Sac-ului, Rmv-ului, etc. Cel mai bun rmv al meu a fost de 19.5L/min, ceea ce nu e foarte rau pt nivelul exercitiile pe care le faceam. Ziua 3, cea mai frumoasa zi dintre cele 3. Prima zi de curs cand eram pregatit sa ma retrag de la curs (Harry inca nu stie asta si-o s-o citeasca aici). Prima problema a fost din cauza stomacului. Cu o seara inainte am mancat exagerat de mult la intalnirea Scubaboard, pt ca nu mancasem nimic toata ziua si pt ca eram epuizat. Cand am terminat de mancat si digestia a inceput sa functioneze, aproape ca mi s-a facut rau. A 2-a zi, pana la ora 12 ma dusesem de 4 ori la toaleta. A 2-a problema a fost temperatura foarte ridicata care efectiv ne-a epuizat pana am ajuns la locul dive-ului. Imediat cum am iesit din port, surpriza, o mare agitata, chiar foarte agitata as putea spune. Cand am ajuns acolo, pe langa deshidratatea pe care nu mai stiam cum s-o gestionez (apa de baut nu era indeajuns), epuizarea de la caldura, aveam si rau de mare. Ma uit la Mihai si-l vad si pe el alb la fata. Soarele batea ca toti dracii, barca facea ca toate visele urate si ma gandeam doar la Galapagos, la acele 3 zile cand am aruncat peste bord 9 mese. Da doamne sa nu trebuiasca sa dau afara ceva din stomac, ca nu am ce, ce mancasem dimineata la micul dejun, se dusese. Incep sa susotesc cu Rey. Bai, cum facem, hai dracu sa nu intram in apa, mie rau, mie aia, hai ca nu am chef, hai ca nu am aia, hai sa ne cerem afara din echipa, etc. Amandoi eram disperati pt ca nu stiam cum sa-i spunem lui Harry, lol. In clipele cand premeditam cum sa-i spunem, m-am gandit doar la surpriza pe care ne-a facut-o in prima zi cand ne-a spus ca in acest curs Padi Wreck Diver vom face exercitii Iantd Wreck Diver ( curs care e dintr-o alta liga) + exercitii pe care in experienta lui de wreck diver le-a gasit foarte utile. Gandidu-ma la dedicatia si la pasiunea cu care trateaza fiecare curs in parte, fiecare aspect am simtit ca trebuie sa dam si noi mai mult din noi in clipele respective si-am facut-o. Eu am sarit in apa sa ma racoresc si sa ma imbrac in apa ca sa scap de miscarea valurilor iar Rey a gasit o modalitate simpla sa-si revina (e secret insa). Ajunsi in apa, ajunsi la 10m, ne-am dat seama ca diferenta de 1 min cand am gandit corect a facut ca aceasta zi sa fie dusa la final conform planului. Dive-urile 3 si 4 au fost cele mai complexe. Aveam penetrare de epava 2 diveri + instructor si in mijlocul camerei care nu era foarte mare trebuia sa simulam OOA, sa dam/primim aer si sa iesim de acolo conectati la sursa de aer a colegului de scufundari. Alt loc, alta camera, alt tunel, alt OOA. Alte plimbari cu reel-ul prin alte camere, alt macrameu usor la fiecare dintre noi. Cel mai mult cred ca am mers aproape 1 min intr-o camera fara sa vad lumina zilei cu reel-ul in mana. Dupa 1 min, am vazut si iesirea. Trebuie sa recunosc ca o usoare senzatie de agitatie a existat insa doar in clipele cand cautam iesirea, cand mi-am dat seama ca nu am cum s-o vad din prima si ca mai bine e sa ma concentrez pe ce am de facut, a fost mai simplu de rezolvat exercitiul, bineinteles care nu se putea termina fara un macrameu. De ce macrame, va intrebati, de ce atatea macrameuri? Era indeajuns sa dai 1-a normal din labe si sa nu strangi reel-ul ca ata pe care o intalnesti nestransa sa se incurce in manusi, computer, carabina de pe reel, reel, maneta de pe reel, etc. Oricum, macrame advance skill iti spune ca atunci cand nu poti rezolva problema imediat infasori pe reel si rezolvi problema afara. De cele mai multe ori cand asteptam ca ceilalti sa faca exercitiile gaseam timp indeajuns pt a desface chiar si reel-ul Cursul este unul de exceptie, insa in varianta oferita de Harry, tehnici esentiale implementate in cursul de basic. Partenerii mei au fost minunati. Glumele au fost la ordinea zilei, cu restul de energie ramas cand nu eram concentrati pe subiect, ne amuzam pe cele intamplate. Toate dive-urile, au durat aproximativ 50-55 min, in afara de ultima. MOD-ul a fost 20m, Max Depth atins de noi a fost de 19.8m (LOL @ Rey) care era urmarit de Harry sa vada daca cumva o sa treaca de 20m, acelasi Rey care ne-a dus la un exercitiu cu reel-ul si ne-a coborat de la cald si bine , adica de la 10m pana am ajuns intr-o zona in care "acul termometrului" scazuse cu -16 grade iar vizibilitatea 0-5m Cu fiecare curs in parte pe care-l fac realizez complexitatea si dificultatea acestui sport recreational atunci cand iti doresti mai mult. Niciodata, sub nicio forma sa nu va depasiti nivelul fara sa faceti cursurile aferente pt acele scufundari. Nu merita sa mori pt nimic din ce se afla in apa. Intr-o epava, intr-o secunda se poate schimba vizibilitatea si ajungi de la 1m vizibiliate oferita de lanterna sa nu vezi lumina lanternei si dive-ul poate lua o turnura tragica. Mai bine sa te limitezi si sa te bucuri de scufundarile safe pe care poti sa le faci. Cu cat ma pregatesc mai mult si cu cat fac exercitii si mai mult sub apa ma gandesc doar la faptul ca "Someday trainng will pay off". Multumesc celor implicati, Harry, Doina, Anton si Adi si multumesc Harry pt faptul ca ai facut acest curs posibil. ps: daca am uitat ceva colegii mei pot complenta.
Florin Frasineanu Constanta - Romania	Scufundarile la epave au fost un vis mai vechi iar in timp, odata cu obtinerea brevetului mi-am propus ca un “must” cursul de wreck diver. Deoarece aproape toate cursurile le-am facut in strainatate ma gandeam – si in cazul acestuia – sa aleg o tara straina. Oscilam intre Malta si Egipt. De fiecare data insa, ceva din interior imi spunea “mai stai, nu e momentul”… Anii au trecut si incet, cu fiecare excursie de scufundari, adaugam noi epave: Iordania, Malta, Sint Marteen, Mexic, St.Eustatius, St.Kitts&Nevis, Croatia, Egipt … si nu in ultimul rand Marea Noastra Neagra… Pina cand, in iarna acestui an, am mai adaugat un “must” pe lunga lista: Scapa Flow, in 2011. De aici si pina la decizia finala nu a fost decat un pas: cursul de wreck diver TREBUIE sa il fac la Marea Neagra. Iar decizia mi-a fost rasplatita cu varf si indesat: un curs dens, extrem de bine structurat, cu foarte multe informatii extrem de utile, totul intr-o maniera de prezentare deosebita. Am intalnit poate fiecare dintre noi in scoala sau liceu, profesori care prin pasiune si stilul lor de prezentare, te fac sa le indragesti materia. Harry este un astfel de profesor iar pasiunea lui pentru epave nu mai este demult un secret in lumea scafandrilor. Rezultatul? Am avut parte de o experienta incredibila, pe un suport de curs extraordinar: epava navei Paris. Am redescoperit, in timpul celor patru scufundari, o epava incredibila. Frumoasa si totusi plina de mister, Paris, iti ofera cu fiecare centimetru de penetrare in adincurile sale intunecate, noi imagini ale unui episod dramatic din istoria marinariei romanesti. Am realizat ce mult conteaza pregatirea – pina la cel mai mic detaliu – a unei astfel de scufundari. De la documentarea prealabila si pina la pregatirea minutioasa a echipamentului. Mici si aparent neinsemnate detalii, dar care puse cap la cap pot arunca o lumina noua sau iti pot salva chiar viata. Iar acolo jos, in intunericul si raceala epavei realizezi cu adevarat ca viata ta (poate) depinde de un fir de …ata. Firul ghid… Multumesc Harry pentru aceasta experienta unica! Multumesc “echipei noastre de suprafata” - Doina, Adi si Anton – care la fel ca in cazul scufundarilor tehnice ne-a asigurat reusita . Multumesc colegilor de curs – Mihai si Misa – pentru suportul si implicarea deosebita.
Mihai Andrei Bucuresti - Romania	Wreck dive specialty Un curs util, mai greu decit ma asteptam, mai ales din cauza conditiilor vitrege. la vizionarea dvd cu Misa , am crezut ca-i relativ usor , una e sa faci un curs intr-o mare limpede cu vizibilitate mare, alta in vizibilitate groaznica , nu am crezut initial ca intinsul reel úlui este asa dificil. Am zis, ce mare scofala sa intinzi o ata intre 2 puncte! e una sa-l intinzi pe 5 m si gata , alta sa-l intinzi pe sectiuni de cite3x 10 m . sa-l legi de obiectele care le gasesti pline de scoici,si apoi sa il rulezi la loc. eu curatam scoicile, apoi infasuram reel-ul ca sa nu se incurce, si totusi s-a incurcat - asta este , acum am invatat ce inseamna sa ai un reel de calitate, sa-l tii mereu tensionat sa nu faca burta, sa intri in epava in intuneric total si cu o gramada de sedimente plutind, sa ai gija la reel, la lanterna, la obiectele pe care le intilnesti... sa nu dai cu capul de tavan , apoi drumul invers cu rularea reel-ului mai lipsea si sa facem simultan si OOA si era tacimul complect. ii multumim lui Misa pt testul suprem la care ne-a supus 20 min complect echipati inclusiv cagule pe marginea barcii in timp ce el ne demonstra calitatile de inotator doar in slip...sau fara Multumesc lui Harry pt prfesionalismul de care da dovada in fiecare situatie,si de rabdarea pe care a fost nevoit sa o aiba cu noi, cu Misa mai ales) multumesc, de asemenea echipei si colegilor si numai ape limpezi
Hamish Muir Londra - Anglia	Salut Harry si Doina, Am revenit acasa la Londra, si simt ca parca au trecut multi ani de cand eram in intuneric, in epava cu voi si cu Conrad. a fost cea mai memorabila scufundare pe care am facu-o vreodata, multumesc pentru momentele minunate, m-am simtin in siguranta cu voi acolo. La naiba cu Nemo, haide-ti la o epava! Toate cele bune, Hamish
Virgil Frangu Braila - Romania	Marturisesc faptul ca am iubit apa si adancurile de copil. Asemeni Romanilor am gandit ca "cine nu stie sa scrie si sa inoate" nu e un om adevarat. As spune ca cine nu a incercat magia scufundarilor, cine nu a invatat sa se contopeasca cu lumea marii, cine se limiteaza doar la orizonturile uscatului, e asemeni unuia din cei trei orbi cara pipaiau fiecare o alta parta anatomica a unui elefant si isi dadeau cu parerea cam ce ar fi: un sarpe, o coloana ori o balta.Sau oamenii care m-au instruit in technica scufundarii, Doina Geana si Harry Bakker, cei care m-au invatat sa deschid usa adancurilor, sa privesc prin hubloul lumii albastre sunt asemeni uner delfini: calmi, seriosi, sau veseli atunci cand trebuie, sociabili si exigenti in egala masura. Nu cautati alti oameni care sa va fie mentori, veti invata la Aquarius dive center sa respectati marea sa constientizatie propria siguranta si sa va simtiti pur si simplu FANTASTIC sub apa. Virgil Frangu - Open water diver
Mitica si Gwendolyn Vienna - Austria	Va multumim inca o data si va dorim succes in continuare, in munca pe care o faceti pt.diving-ul din Romania. Forumul si informatiile scufundarilor sint geniale. Noi o sa revenim cu placere. Multa sanatate Harry si Doina. Toate cele bune, Mitica si Gwendolyn.
Bogdan si Cristina Brasov - Romania	Felicitari pentru noul site , arata mult mai bine decat cel vechi, sper sa vad cat mai multe poze si ma bucur ca anul trecut in vara am facut scufundari cu dumneavoastra a fost superrrr! Toate cele bune de la Bogdan si Cristina.